Municipii. Orașe. Comune.

Municipiile Județului Olt

Edit Content

Slatina a fost atestata documentar pentru prima data in epoca medievala, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Voicu acorda scutire de vama la Slatina tuturor negustorilor brasoveni.

Municipiul Slatina este situat in zona de nord a judetului Olt, pe valea raului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana, la contactul ei cu Campia Slatinei.

Clima apartine tipului temperat continental, ce este exprimat de valorile anuale ale temperaturii anului (10,6 ºC) si precipitatii medii anuale cu valori sub 515,7 mm.

Principalul potential economic al localitatii este concentrat in trei zone industriale:

  • Zona industriala Nord-est Gara cu industria de aluminiu (S.C. ALRO S.A. Slatina);
  • Zona industriala Sud Draganesti-Olt are in principal partea de prelucrare a aluminiului din cadrul S.C. ALRO S.A.;
  • Zona industriala Nord-Vest Tudor Vladimirescu-Streharet cuprinde mai multe unitati de prestari servicii, depozite, unitati de constructii si transport rutier.

Pe teritoriul municipiului Slatina sunt numeroase baze de constructii civile si industriale: S.C. SCADT SA, S.C. GRUP PRIMACONS SRL, S.C. ROLMIS SRL, S.C. CONDOR PADURARU SRL, S.C. Pirelli Tyres Romania S.A., S.C. Cord Romania S.A.

Populatia stabila din Mun.Slatina
Populatia stabila dupa domiciliu si sexe, la 1.07.2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt, a fost 75.219 de locuitori din care masculin: 36087 si feminin: 39132.

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Edit Content
Municipiul Caracal, situat in partea de sud a judetului Olt, in Campia Romanatiului a fost atestat documentar in 17 noiembrie 1538 intr-un document emis de Cancelaria lui Radu-Voda Paisie, prin care voievodul daruieste lui Radu vel Clucer, cateva mosii cumparate de la jupanita Marga din Caracal.

Economia municipiului Caracal este reprezentata de peste 1200 societati comerciale ramurile industriale dominante fiind constructiile de masini – S.C. ROMVAG S.A., principala unitate industriala specializata in constructia, reabilitarea si repararea vagoanelor transport marfa, industria confectiilor textile – S.C. ROMANITA S.A., care produce si livreaza, in special pe piata externa, confectii din tricot, industria alimentara, in mod deosebit prelucrarea produselor agricole (fructe si legume) conservate 100 % natural.

Populatia stabila dupa domiciliu si sexe la 1.07.2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt, a fost 33479 de locuitori din care masculin: 15970 si feminin: 17509.

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Orașele Județului Olt

Edit Content

Orasul Bals, situat in partea de vest a judetului Olt a fost atestat documentar inainte de anul 1450, dezvoltandu-se treptat, astfel ca in prezent se poate vorbi de un centru administrativ care detine societati comerciale din industria constructiilor de masini, institutii publice, banci, societati de asigurari.

Populatia stabila dupa domiciliu si sexe la 1.07.2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt, a fost 20289 de locuitori din care masculin: 9788 si feminin: 10501.

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Edit Content

Orasul Corabia, situat in partea de sud a judetului Olt, pe malul stang al Dunarii, a fost infiintat in 1871 prin Legea fondarii orasului Corabia, promulgata de regele Carol, pornind de la necesitati strict economice, Corabia fiind asezata intr-o pozitie favorabila comertului.
Industria locala s-a dezvoltat in directia prelucrarii pieilor, a firelor si fibrelor sintetice, a productiei obiectelor din metal si subansamble pentru diferite unitati industriale din tara.

Populatia stabila dupa domiciliu si sexe la 1.07.2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt, a fost 18361 de locuitori din care masculin: 8864 si feminin: 9497.

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Edit Content

Orasul Piatra – Olt este asezat in partea centrala a judetului Olt, la o distanta de 14 km de municipiul Slatina.

In satul Enosesti, localitate componenta a orasului se gasesc urmele castrului si asezarii civile romane Acidava.
Piatra Olt este un nod de cale ferata ce asigura legatura pe liniile Pitesti-Bucuresti, Craiova-Timisoara, Ramnicu Valcea-Sibiu, Caracal-Corabia.

Orasul Piatra Olt dispune de parcuri in suprafata de 2500 mp.

Pe teritoriul orasului isi desfasoara activitatea un numar de 120 agenti economici.

Populatia stabila dupa domiciliu si sexe la 1.07.2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt, a fost 6076 de locuitori din care masculin: 3111 si feminin: 2965.

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Edit Content

Este situat in zona Campiei Boianului la contactul acesteia cu Valea Oltului. Are o pozitie central-estica si se afla la 35 km fata de capitala judetului Olt – Slatina.

Clima zonei este temperata.
Zonele functionale ale orasului sunt:

  • zona rezidentiala – ocupa cea mai mare parte a orasului si este structurata pe sectoare care pornesc radial din centru catre periferie;
  • zona administrativ-comerciala – se afla in centrul vetrei orasului;
  • zona industriala – se afla in partea de nord-vest a orasului. Aici se afla, Filatura de bumbac si Sistemul hidroenergetic;
  • zona de dotari – cuprinde obiectivele culturale de cult si invatamant (Casa de Cultura, Caminul Cultural Comani, Biblioteca Dumitru Popovici, Muzeul Campiei Boianului, gradinitele, scolile, bazele sportive);
  • spatii verzi – aceasta zona se afla printre blocurile de locuinte.

Administratia publica a orasului este condusa de un primar, un viceprimar si 19 consilieri locali.

Populatia stabila dupa domiciliu si sexe la 1.07.2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt, a fost 11779 de locuitori din care masculin: 5783 si feminin: 5996.

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Edit Content

Orasul Scornicesti este situat in partea de nord-vest a judetului Olt, avand o suprafata de 158 kmp.

Economia orasului este reprezentata de industria de piese auto, textila, alimentara. In oras functioneaza 13 scoli cu 90 sali de clasa si 19 laboratoare, un muzeu, cinematografe cu banda ingusta si normala.

Populatia stabila dupa domiciliu si sexe la 1.07.2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt, a fost 12107 de locuitori din care masculin: 5971 si feminin: 6136.

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Edit Content

Orasul Potcoava este situat in partea de est a judetului Olt, la aproximativ 30 km de municipiul Slatina, avand o suprafata de 65 kmp.

Relieful este usor valurit, teritoriul fiind strabatut de paraul Plapcea, afluent al raului Vedea.

Localitatea Potcoava este cunoscuta prin zacamintele de titei si gaze, datorita carora s-a dezvoltat industria petroliera.

In teritoriu isi desfasoara activitatea Schela Ciuresti si Petrom Service Potcoava.

Industria textila este reprezentata de S.C. George Impex SRL Potcoava si S.C. Caminul SRL.

Industria alimentara s-a dezvoltat in ultimii ani prin SC SPAR SRL Potcoava, care detine o linie tehnologica moderna pentru producerea preparatelor din carne.
Orasul detine un liceu de cultura generala dotat cu un Centru de Documentare si Informatizare.

Pe teritoriul orasului functioneaza 3 scoli generale, o gradinita cu program prelungit si 3 gradinite cu program normal.

In anul 2004 a fost inaugurata o scoala noua dotata cu mobilier si calculatoare cu fonduri acordate de Banca Mondiala.

Caminul cultural are 300 locuri si o biblioteca publica.

In orasul Potcoava exista 2379 locuinte si 6 blocuri de locuinte cu 200 apartamente.

Populatia stabila dupa domiciliu si sexe la 1.07.2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt, a fost 5789 de locuitori din care masculin: 2900 si feminin: 2889.

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Comunele Județului Olt

Populatia stabila dupa domiciliu si sexe la 1 iulie 2013, conform Directiei Judetene de Statistica Olt

COMUNA

TOTAL

MASCULIN

FEMININ

BABICIU

2113

1088

1025

BALDOVINESTI

775

371

384

BALTENI

2077

1069

1008

BARASTI

1593

756

837

BARZA

2658

1335

1323

BOBICESTI

3227

1650

1577

BRANCOVENI

2796

1427

1369

BRASTAVATU

4572

2337

2235

BREBENI

3001

1499

1502

BUCINISU

2079

1010

1069

CALUI

1784

898

886

CARLOGANI

2635

1290

1301

CEZIENI

1773

881

892

CILIENI

3145

1573

1572

COLONESTI

2091

1004

1087

CORBU

2458

1258

1200

COTEANA

2840

1435

1405

CRAMPOIA

3572

1847

1725

CUNGREA

2258

1128

1130

CURTISOARA

4575

2288

2287

DANEASA

3544

1565

1578

DEVESELU

3143

1565

1578

DOBRETU

1224

601

623

DOBROSLOVENI

3802

1856

1946

DOBROTEASA

1780

841

939

DOBRUN

1304

679

625

DRAGHICENI

1853

964

889

FAGETELU

1233

586

647

FALCOIU

4005

1985

2020

FARCASELE

4615

2331

2284

GANEASA

4067

1992

2075

GARCOV

2545

1262

1283

GAVANESTI

2244

1143

1101

GHIMPETENI

1770

898

872

GIUVARASTI

2308

1116

1192

GOSTAVATU

3003

1507

1496

GRADINARI

2626

1278

1348

GRADINILE

1755

906

849

GROJDIBODU

2901

1450

1451

GURA PADINII

1762

902

860

IANCA

3844

1909

1935

IANCU JIANU

4456

2234

2222

ICOANA

1760

879

881

IPOTESTI

1547

784

763

IZBICENI

4682

2341

2341

IZVOARELE

3518

1890

1628

LELEASCA

1365

640

725

MARUNTEI

4348

2228

2120

MIHAESTI

1704

809

895

MILCOV

1744

864

880

MORUNGLAV

2616

1305

1311

MOVILENI

3469

1788

1681

NICOLAE TITULESCU

1149

573

576

OBARSIA

2734

1354

1380

OBOGA

1355

673

682

OPORELU

1261

609

652

OPTASI-MAGURA

1105

529

576

ORLEA

2494

1222

1272

OSICA DE JOS

1646

833

813

OSICA DE SUS

4920

2402

2518

PARSCOVENI

2963

1486

1477

PERIETI

1810

931

879

PLESOIU

3280

1637

1643

POBORU

2209

1058

1151

PRISEACA

1735

858

877

RADOMIRESTI

3204

1531

1673

REDEA

2785

1417

1368

ROTUNDA

2742

1390

1352

RUSANESTI

4532

2313

2219

SAMBURESTI

1198

591

607

SARBII – MAGURA

2181

1089

1092

SCARISOARA

3096

1549

1547

SCHITU

2876

1487

1389

SEACA

1836

904

932

SERBANESTI

3083

1575

1508

SLATIOARA

2766

1350

1416

SOPARLITA

1557

784

773

SPINENI

1816

843

973

SPRANCENATA

2412

1231

1181

STEFAN CEL MARE

1790

870

920

STOENESTI

2359

1170

1189

STOICANESTI

2567

1260

1307

STREJESTI

3248

1563

1685

STUDINA

2537

1278

1259

TATULESTI

1103

543

560

TESLUI

2614

1287

1259

TIA MARE

4516

2299

2217

TOPANA

1055

507

548

TRAIAN

3145

1617

1528

TUFENI

2889

1452

1437

URZICA

2174

1080

1094

VADASTRA

1461

703

758

VADASTRITA

3193

1667

1526

VALCELE

2768

1367

1401

VALEA MARE

3850

1935

1915

VALENI

3014

1407

1607

VERGULEASA

2815

1397

1418

VISINA

3113

1518

1595

VISINA NOUA

1898

948

950

VITOMIRESTI

2280

1113

1167

VLADILA

2047

1022

1025

VOINEASA

2020

1013

1007

VULPENI

2400

1197

1203

VULTURESTI

2370

1188

1182

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Populaţia la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României.

Avansis Mobile