Textul declaratiei adoptate la intalnirea
Consiliului European de la Laeken din 15 decembrie 2001

Acesta este textul integral al declaratiei adoptate la intalnirea Consiliului European, care a avut loc la Laeken,in 15 decembrie 2001. Aceasta declaratie si perspectivele pe care le deschide reprezinta un moment decisiv in procesul de aducere a Uniunii Europene mai aproape de cetatean. O Uniune simplificata,din punct de vedere administrativ, este mai eficienta in atingerea propriilor aspiratii si,in acelasi timp, este un partener mai vizibil pe plan mondial.
Pentru a pregati urmatoare Conferinta interguvernamentala, care va avea o contributie esentiala in restucturarea Uniunii, Consiliul European a hotarat sa convoace o Conventie, sub presedintia domnului Valery Giscard d 'Estaing, deschisa deopotriva statelor membre si celor candidate. Rolul acesteia este sa abordeze problemele majore legate de dezvoltarea Uniunii si sa identifice posibile solutii.
In paralel cu Conventia,un Forum va facilita accesul cetatenilor la aceasta tematica,asigurind astfel, un cadru pentru dezbaterea publica.

VIITORUL UNIUNII EUROPENE
I.EUROPA LA RASCRUCE

De secole, popoare si state au ridicat armele si au purtat razboaie pentru a prelua controlul asupra continentului european. Efectele destabilizatoare a doua razboaie sangeroase si slabirea pozitiei Europei in lume au dus la constientizarea pe scara tot mai larga a faptului ca numai pacea si actiunea concertata pot transpune in realitate visul unei Europe puternice, unite. La inceput au fost puse bazele unei comunitati a otelului si a carbunelui, pentru a alunga o data pentru totdeauna demonii trecutului. Ulterior s-au adaugat alte activitati economice precum agricultura. In cele din urma s-au pus bazele unei adevarate piete comune pentru marfuri, persoane, servicii si capital, la care, din 1999, s-a alaturat moneda unica. La 1 ianuarie 2002, Euro va deveni realitatea de zi cu zi a mai bine de 300 de milioane de cetateni europeni.
Astfel, a luat fiinta treptat Uniunea Europeana. Initial a fost mai degraba o colaborare de ordin economic si tehnic. Cu douazeci de ani in urma, o data cu primele alegeri pentru Parlamentul European, legitimitatea democratica a Comunitatii, care pana la acea data apartinuse doar Consiliului, a fost considerabil intarita. In ultimii zece ani s-a trecut la construirea unei uniuni politice si a fost stabilita cooperarea in domeniul politicii sociale, al ocuparii fortei de munca, azilului, imigratiei, politiei, justitiei, politicii externe si al politicii comune de securitate si aparare. Uniunea Europeana este o poveste de succes. Deja pentru aproape jumatate de secol, in Europa domneste pacea. Alaturi de America de Nord si Japonia, Uniunea este una dintre cele cele mai prospere trei zone ale lumii. Solidaritatea si distributia echitabila a beneficiilor dezvoltarii economice au dus la cresterea considerabila a nivelului de viata in regiunile mai slab dezvoltate ale Uniunii si la disparitia celor mai multe dezavantaje initiale.
Dupa cincizeci de ani, Uniunea se afla la o rascruce de drumuri, intr-un moment in care este necesar sa isi redefineasca existenta. Momentul in care Europa va fi unita este aproape. Uniunea este gata sa isi deschida portile pentru mai bine de zece state, cu preponderenta central si est europene, inchizand astfel unul dintre cele mai negre capitole din istoria Europei:al Doilea Razboi Mondial si divizarea artificiala care a urmat. Nu in ultimul rand, Europa este pe cale de a deveni o mare familie, fara varsare de sange, o adevarata transformare care necesita o abordare diferita fata de acum 50 de ani, cand primele sase tari au preluat initiativa.

Provocarea democratica

Uniunea trebuie sa faca fata la doua provocari in acelasi timp, una de ordin intern si alta de ordin extern. Pe plan intern, institutiile europene trebuie aduse mai aproape de cetateni. Nu exista nici o indoiala ca cetatenii sustin obiectivele Uniunii, dar ei nu vad intotdeauna legatura dintre aceste obiective si actiunile de zi cu zi ale acesteia. Cetatenii isi doresc institutii flexibile si bine structurate si, in primul rand mai eficiente si mai transparente. Multi cetateni se asteapta ca Uniunea sa se implice mai degraba in rezolvarea problemelor cu care ei se confrunta direct, decat sa intervina, pana in cel mai mic amanunt in probleme care, data fiind natura lor, au fost mai degraba lasate in sarcina reprezentantilor alesi ai Statelor Membre si ai regiunilor, interventie perceputa adesea ca o amenintare la identitatea lor. Mai mult,cetatenii cred ca deciziile se iau prea des fara implicarea lor si se pronunta pentru o abordare mai democratica.

Noua pozitie a Europei intr-o lume aflata in plin proces de globalizare

In schimb, dincolo de granitele sale, Uniunea Europeana se confrunta cu schimbarile rapide ale unei lumi aflata in plin proces de globalizare. Dupa caderea Zidului Berlinului, ne asteptam cu totii la o lunga perioada de stabilitate, fara conflicte, bazata pe respectarea drepturilor omului. Dupa doar cativa ani, aceasta nu mai poate fi o certitudine. Ne-am trezit brusc, o data cu evenimentele din 11 Septembrie. Fortele opozante inca nu au disparut: fanatismul religios, nationalismul etnic, rasismul si terorismul sunt in crestere, iar conflictele regionale,s aracia si subdezvoltarea continua sa le alimenteze.
Care este rolul Europei in aceasta lume schimbata Nu are Europa, acum cand este, in sfarsit unita, un rol de lider intr-o noua ordine mondiala, rolul unei puteri capabile sa aiba un efect stabilizator oriunde in lume si in acelasi timp sa reprezinte un model de urmat pentru multe tari si popoare Europa este continentul valorilor umane, al Cartei Magna, al Declaratiei Drepturilor Omului, al Revolutiei Franceze si al caderii Zidului Berlinului;continentul libertatii, al solidaritatii si, mai presus de orice, al diversitatii traduse prin respectul pentru alte limbi, culturi si traditii. Uniunea Europeana are la baza democratia si drepturile omului. De aceea, Uniunea este deschisa doar tarilor care impartasesc valorile fundamentale precum alegerile libere, respectul pentru minoritati si pentru litera legii. Acum, cand Razboiul Rece s-a incheiat, cand traim intr-o lume aflata in plin proces de globalizare, dar totusi atat de fragmentata, Europa trebuie sa isi asume responsabilitatile ce ii revin in guvernarea globalizarii. Rolul pe care trebuie sa il joace este acela al unei puteri care lupta impotriva violentei, a terorii, a fanatismului si care nu ramane indiferenta la nedreptatile cu care lumea se confrunta astazi. Pe scurt, o putere care vrea sa schimbe cursul evenimentelor internationale in asa fel incat printre beneficiari sa se regaseasca nu doar tarile bogate, ci si cele sarace. O putere aflata in cautarea unui cadru moral pe care sa se bazeze un proces de globalizare ancorat in principiile solidaritatii si ale dezvoltarii durabile.

Asteptarile cetatenilor europeni

O Europa democratica, angajata global respecta intocmai asteptarile cetatenilor. Au existat apeluri publice frecvente pentru intarirea rolului UE in ceea ce priveste justitia, securitatea, actiunile impotriva criminalitatii transfrontaliere, controlul migratiei, problemele cu care se confrunta azilantii si refugiatii ce provin din zone de conflict. Cetatenii isi doresc rezultate in ceea ce priveste politicile salariale, combaterea saraciei si a excluderii sociale, precum si coeziunea economica si sociala. Ei vor o abordare comuna in solutionarea problemelor ridicate de poluarea mediului, de schimbarile de clima, de siguranta alimentara, pe scurt, toate problemele transnationale care, simt ei instinctiv, pot fi abordate numai lucri nd impreuna. De asemenea, ei isi doresc sa vada Europa mai puternic implicata in domeniul afacerilor externe, al securitatiisi apararii, cu alte cuvinte, ei asteapta actiuni de o mai mare amploare si mai bine coordonate care sa permita solutionarea problemelor aparute in Europa si in lume.
In acelasi timp, cetatenii cred ca Uniunea are un comportament birocratic in numeroase alte domenii.
In ceea ce priveste coordonarea mediului economic, financiar si fiscal, subiectul principal trebuie sa il reprezinte continuarea proceselor specifice pietei interne si a celor care privesc moneda unica, fara a defavoriza individualitatea vreunuia dintre Statele Membre. Majoritatea diferendelor nationale sau regionale isi au radacina in istorie sau in traditie. Numarul l or poate creste oricand. Cu alte cuvinte, pentru cetateni, buna guvernare se traduce prin aparitia de noi oportunitati si nu prin impunerea de viitoare restrictii. Ceea ce ei asteapta sunt mai multe rezultate, raspunsuri prompte la probleme concrete si nu un superstat european sau institutii interesate de uniformizarea societatii europene.
Pe scurt, cetatenii cer o abordare comunitara clara, transparenta, eficienta, asupra careia sa se exercite un control democratic, care sa duca la crearea unei Europe reprezentind un exemplu pentru restul lumii. O abordare care sa ofere rezultate concrete in ce priveste crearea de locuri de munca, imbunatatirea calitatii vietii, reducerea infractionalitatii, educatia si serviciile medicale de calitate. Nu este nici un dubiu ca pentru acestea Europa trebuie sa urmeze calea reinnoirii si a reformei.

II.PROVOCARI SI REFORME INTR-O UNIUNE REINNOIT

Uniunea trebuie sa devina mai democratica,mai transparenta si mai eficienta. Trebuie, de asemenea, sa raspunda la trei provocari majore:aducerea cetatenilor, in primul rand a tinerilor mai aproape de modelul si de institutiile europene,organizarea politicii si a spatiului politic european intr-o Uniune largita si transformarea Uniunii intr-un factor de stabilitate si intr-un model de urmat, data fiind noua arhitectura multipolara a lumii. Abordarea acestor provocari ridica o serie de intrebari specifice.

O mai buna impartire si definire a competentelor in interiorul Uniunii Europene
Cetatenii au deseori asteptari legate de Uniunea Europeana care nu sunt intotdeauna confirmate. Pe de alta parte, ei au uneori impresia ca Uniunea se implica prea mult in domenii in care, de fapt, prezenta ei nu este esentiala. De aceea,devine foarte importanta clarificarea, simplificarea si ajustarea impartirii competentelor intre Uniune si Statele Membre in lumina noilor provocari la care Uniunea trebuie sa raspunda. Aceasta poate duce in aceeasi masura la re-atribuirea unor indatoriri Statelor Membre, dar si la incredintarea unor noi misiuni Uniuniie, sau la extinderea actualelor puteri pe care Uniunea le detine, avind tot timpul in vedere egalitatea care exista intre Statele Membre si solidaritatea le uneste.
Prima serie de intrebari care trebuie ridicate se refera la modul in care se poate asigura transparenta in ceea ce priveste impartirea competentelor. Putem realiza astfel o distinctie clara intre trei tipuri de competente:competente exclusive ale Uniunii, competente ale Statelor Membre si competente pe care Uniunea si Statele Membre le impart La ce nivel pot fi exercitate in cel mai eficient mod competentele Cum se va putea aplica principiul subsidiaritatii Si nu ar trebui specificat ca toate prerogativele care nu au fost atribuite Uniunii prin tratate raman exclusiv in sfera de competenta a Statelor Membre Care vor fi consecintele acestei decizii
Urmatoarea serie de intrebari ar trebui sa aiba ca obiectiv, din perspectiva acestui nou cadru si numai respectind acquis-ul comunitar,identificarea necesitatii reorganizarii sistemului de competente. Ne pot ghida asteptarile cetatenilor in acest sens Ce misiuni vor fi acordate Uniunii Si , vice-versa, ce atributii ar trebui sa ramana la nivelul Statelor Membre Ce amendamente trebuie aduse Tratatului in privinta politicilor Spre exemplu,ar trebui dezvoltata o politica externa si de aparare comuna mai coerenta Ar tebui revizuite misiunile Petersburg Ne dorim o abordare mai bine integrata in ceea ce priveste cooperarea in domeniul politienesc si judiciar Cum poate fi intarita coordonarea in domeniul politicilor economice Cum putem intensifica cooperarea in domenii ca cel al reintegrarii sociale,al mediului,al sanatatii,al securitatii alimentare Dar atunci,activitatilte administrative de zi cu zi si procesul de implementare a politicilor Uniunii nu ar trebui incredintate in mai mare masura statelor membre sau, acolo unde constitutiile prevad astfel, regiunilor Nu ar fi atunci necesare garantii ca sferele lor de competenta nu vor fi afectate
Nu in ultimul rand, trebuie sa ne intrebam daca nu cumva redefinirea competentelor nu va conduce la o crestere mascata a atributiilor Uniunii sau la violarea unor domenii ce tin exclusiv de competenta Statelor Membre sau a regiunilor, in cazul in care legea stipuleaza astfel. In acelasi timp, cum putem sa ne asiguram ca dinamica europeana nu va suferi intreruperi De asemenea,in viitor, Uniunea trebuie sa continue sa aiba capacitatea de a reactiona la noi provocari si procese de dezvoltare si trebuie sa fie capabila sa exploreze noi strategii. Ar trebui, in acest scop, revizuite articolele 95 si 308 ale Tratatului din prisma acquis-ului jurisprudential

Simplificarea instrumentelor Uniunii

Atribuirea competentelor nu este singura intrebare importanta.Natura actiunilor Uniunii si ce instrumente ar trebui ea sa foloseasca sunt teme la fel de importante.Amendamentele succesive la Tratat au generat, de fiecare data, o proliferare a instrumentelor, iar directivele au evoluat gradual catre un pachet legislativ din ce in ce mai detaliat. De aceea, intrebarea cheie este daca nu ar trebui ca instrumentele variate care se afla la indemana Uniunii sa fie mai bine definite si daca numarul lor nu ar trebui redus.
Cu alte cuvinte, ar trebui introdusa o distinctie intre masurile legislative si cele executive Ar trebui redus numarul instrumentelor legislative:regulile direct aplicabile, legislatia cadru si instrumentele fara caracter obligatoriu (opinii,recomandari,coordonare deschisa) Este sau nu de dorit sa se recurga tot mai frecvent la legislatia cadru, care confera Statelor Membre un spatiu de manevra mult mai larg pentru atingerea obiectivelor strategice Pentru care domeniu de competenta cele mai potrivite instrumente sunt coordonarea deschisa si recunoasterea reciproca Poate ramane principiul proportionalitatii punctul de plecare

Mai multa democratie, transparenta si eficienta in Uniunea Europeana

Legitimitatea Uniunii Europene deriva din valorile democratice pe care le promoveaza,din obiectivele catre care se indreapta si din instrumentele si competentele pe care le poseda. Totusi,legitimitatea proiectului european deriva si din existenta institutiilor democratice,transparente si eficiente. Parlamentele nationale contribuie si ele la legitimizarea proiectului european. Declaratia privind viitorul Uniunii Europene, anexata Tratatului de la Nisa, a punctat nevoia examinarii rolului pe care parlamentele nationale il au in procesul de integrare europeana. Intr-un cadru mai general,se pune problema initiativelor pe care le putem lua in vederea dezvoltarii unui spatiu public european. De aceea, prima intrebare este cum putem mari legitimitatea democratica si transparenta actualelor institutii, intrebare valabila pentru toate cele trei institutii.
Cum pot fi sporite autoritatea si eficienta Comisiei Cum ar trebui numit presedintele Comisiei:de catre Consiliul European, de catre Parlamentul European, sau ar trebui sa fie ales direct de catre cetateni Ar trebui intarit rolul Parlamentului European Ar trebui extins sau nu dreptul de co-decizie Ar trebui revizuit sau nu procedeul prin care sunt alesi membrii Parlamentului European Ar trebui create circumscriptii electorale europene sau circumscriptiile ar trebui sa fie in continuare determinate la nivel national Este posibila o combinare a celor doua sistemeAr trebui sa fie intarit rolul Consiliului Consiliul ar trebui sa isi exercite in aceeasi maniera atributiile legislative si executive Avind in vedere nevoia de transparenta, ar trebui ca reuniunile Consiliului, cel putin in ceea ce priveste capacitatea lui legislativa,sa fie publice Ar trebui ca cetatenii sa aiba un acces mai larg la documentele Consiliului Si in final, cum ar trebui asigurate echilibrul si controlul reciproc intre institutii
O a doua intrebare, care se leaga tot de legitimitatea democratica, se refera la rolul parlamentelor nationale. Ar trebui ele reprezentate de o noua institutie care sa functioneze alaturi de Consiliu si de Parlamentul European Ar trebui sa joace vreun rol in ce priveste actiunile la nivel european in care Parlamentul European nu are nici o competenta Ar trebui ele sa se concentreze pe impartirea competentelor intre Uniune si Statele Membre, spre exemplu prin verificarea preliminara a respectarii principiului subsidiaritatii
O a treia intrebare are in vedere modul in care poate fi imbunatatita eficienta procesului de decizie si capacitatea de lucru a institutiilor intr-o Uniune cu aproape treizeci de State Membre. Cum va putea Uniunea sa isi defineasca mai eficient obiectivele si prioritatile si sa asigure o mai buna implementare a lor Este nevoie de mai multe decizii luate cu majoritate calificata Cum poate fi simplificata si accelerata procedura de co-decizie dintre Consiliu si Parlamentul European Ce se poate spune despre conducerea prin rotatie a Presedintiei Uniunii la fiecare sase luni Care este rolul viitor al Parlamentului EuropeanCare este rolul si care este structura viitoarelor reuniuni ale Consiliului Cum ar trebui sporita coerenta politicii externe a Uniunii Cum ar trebui intarit procesul de cooperare dintre Inaltul Reprezentant si membrul Comisiei responsabil cu politica externa si de securitate comuna Ar trebui extinsa reprezentarea Uniunii in forurile internationale

Catre o Constitutie pentru cetatenii europeni

Uniunea Europeana are in acest moment patru Tratate, care stipuleaza obiectivele,puterile si instrumentele de implementare a politicilor. Pentru o mai mare transparenta, simplificarea este esentiala.Patru seturi de intrebari apar in acest context. Primele au in vedere simplificarea actualelor tratate fara a le schimba continutul.A r trebui,in acest sens, revizuita distinctia care se face intre Uniune si Comunitati Ce se va intampla cu cei trei piloni
Apar intrebari asupra modului de reorganizare a Tratatelor. Ar trebui facuta o distinctie intre Tratatul de baza si alte prevederi ale acestuia Aceasta distinctie ar trebui sa implice o separare a textelor Pot aceste actiuni duce la o distinctie intre amendamentul si procedurile de ratificare pentru Tratatul de baza, pe de o parte, si pentru celelalte prevederi ale lui,pe de alta parte
De asemenea, s-ar putea pune problema includerii Cartei Drepturilor Fundamentale in Tratatul de baza si a aderarii Comunitatii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Intrebarea finala este daca aceasta simplificare si reorganizare nu va duce, pe termen lung,l a adoptarea unui text constitutional in cadrul Uniunii. Care ar putea fi caracteristicile principale ale unei astfel de constitutii Care ar putea fi valorile catre care nutreste Uniunea,drepturile fundamentale si obligatiile cetatenilor ei, relatiile dintre Statele Membre

III.CONVOCAREA UNEI CONVENTII PRIVIND VIITORUL EUROPE

Pentru a pregati drumul catre urmatoarea Conferinta Interguvernamentala intr-o maniera completa si transparenta, Consiliul European a decis sa convoace o Conventie in componenta careia sa se regaseasca principalele parti implicate in dezbaterea despre viitorul Uniunii. In lumina celor de mai sus, va ramane la latitudinea Conventiei sa reflecteze la problemele cheie legate de dezvoltarea viitoare a Uniunii si sa identifice diferitele raspunsuri posibile.
Consiliul European l-a numit pe Domnul V.Giscard d 'Estaing ca Presedinte al Conventiei, iar pe Domnul G.Amato si pe Domnul J.L.Dehaene ca Vice-Presedinti.

Componenta

Pe langa Presedinte si Vice-Presedinte, Conventia va fi compusa din 15 reprezentanti ai sefilor de stat sau guvern ai Statelor Membre (cate unul din fiecare Stat Membru), 30 de membri ai parlamentelor nationale (cate doi din fiecare Stat Membru), 16 membri ai Parlamentului European si doi reprezentanti ai Comisiei. Tarile candidate vor fi implicate in totalitate in dezbaterile Conventiei. Ele vor fi reprezentate in acelasi mod ca Statele Membre (un reprezentant al guvernului si doi membri ai parlamentului national)si vor putea sa ia parte la dezbateri, dar fara a putea impiedica consensul la care pot ajunge Statele Membre.
Membrii Conventiei pot fi inlocuiti de membri provizorii doar daca nu sunt prezenti. Membrii provizorii vor fi desemnati in aceeasi maniera ca si membrii permanenti.
Prezidiul Conventiei va fi compus din Presedintele Conventiei, Vice-Presedinti si noua membri dintre membrii Conventiei (reprezentantii tuturor guvernelor care trebuie sa exercite presedintia Consiliului pe perioada Conventiei,doi reprezentanti ai parlamentelor nationale, doi reprezentanti ai Parlamentului European si doi reprezentanti ai Comisiei).
Trei reprezentanti ai Comitetului Economic si Social cu trei reprezentanti ai partenerilor sociali europeni;din partea Comitetului Regiunilor:sase reprezentanti (vor fi numiti de Comitetul Regiunilor din regiunile, orasele si regiunile cu puteri legislative), si Avocatul European al Poporului vor fi invitati sa participe in calitate de observatori.Presedintele Curtii de Justitie si cel al Curtii Europene de Conturi pot fi invitati de Prezidiu sa se adreseze Conventiei.

Durata dezbaterilor

Conventia va avea intrunirea inaugurala pe 1 martie 2002, cand va numi Prezidiul si va adopta regulile de procedura. Lucrarile se vor incheia dupa un an,moment in care Presedintele Conventiei trebuie sa prezinte rezultatele dezbaterii in fata Consiliului European.

Documentul final

Conventia va avea in vedere diferite teme. Va elabora un document final care poate contine inclusiv opinii diferite, indicand nivelul de sustinere pe care ele l-au intrunit,sau recomandari,cand se ajunge la consens.
Alaturi de rezultatele dezbaterilor nationale despre viitorul Uniunii, documentul final va oferi un punct de plecare pentru dezbaterile ce vor avea loc in cadrul Conferintei Interguvernamentale, care va lua deciziile finale.

Forumul

Pentru ca dezbaterea sa fie completa si sa implice toti cetatenii, un Forum va fi deschis pentru organizatii ce reprezinta societatea civila (parteneri sociali, lumea afacerilor,o rganizatii neguvernamentale, mediu academic ...etc). Va avea forma unei retele de organizatii structurate care va primi informatii in mod regulat despre lucrarile Conventiei. Contributiile lor vor fi luate in considerare in timpul dezbaterii. Aceste organizatii pot fi audiate sau consultate in problemespecifice, pe baza procedurilor care vor fi stabilite de Prezidiu.

Secretariatul

Prezidiul va fi asistat de Secretariatul Conventiei, care va fi pus la dispozitie de Secretariatul General al Consiliului si va putea include experti ai Comisiei si ai Parlamentului European.

Presedintele va pregati terenul pentru deschiderea dezbaterilor Conventiei trasind concluziile dezbaterilor publice. Prezidiul va coordona si va oferi Conventiei o baza de lucru initiala. Prezidiul se poate consulta cu membri si experti ai Comisiei cu privire la orice aspect tehnic pentru care considera ca este necesara o analiza. De asemenea, poate constitui grupuri ad-hoc de lucru.
Consiliul va fi informat asupra progresului lucrarilor Conventiei.Presedintele Conventiei va sustine o prezentare asupra progresului lucrarilor cu ocazia fiecarei intruniri a Consiliului European, ceea ce va oferi sefilor de stat si guvern posibilitatea de a-si exprima in mod direct punctele de vedere. Conventia se va intalni la Bruxelles. Dezbaterile Conventiei si toate documentele ei oficiale vor fi publice. Conventia va lucra in cele unsprezece limbi de lucru ale Uniunii.